Ce să cerem în rugăciune?
Părintele nostru Duhovnic ne spune să cerem, în primul și primul rând, Harul Duhului Sfânt spre mântuirea sufletelor noastre, după cuvântul Mântuitorului „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu (...) şi toate acestea se vor adăuga vouă.“ (Matei 6,33)
Sfinții nu cereau pentru ei mai mult decât mântuirea sufletului. Unii au ajuns că nu mai cereau nimic pentru ei. Noi însă, fiind preocupați mai mult de necesitățile vieții actuale, mai cerem și lucruri prea puțin folositoare sufletului, pe care Părintele Arsenie Boca le numea „nimicuri“. Spunea Cuvioșia Sa că omul poate fi cunoscut mai bine prin întrebările pe care le pune decât prin răspunsurile pe care le dă. Făcea aici asemănarea dintre întrebări și cereri (fiindcă și întrebarea cere un răspuns). Cu alte cuvinte, omul se arată lui Dumnezeu cum este și prin cererile ce I le adresează.
Iată citatul din zicerile Sfântului Cuvios Arsenie Boca:
„Pe om îl poți cunoaște mai bine după întrebările pe care le pune, decât după răspunsurile pe care le dă. Cuvântul se poate construi și mai restrâns din punct de vedere religios. Adâncimea lui Dumnezeu într-un om sau superficialitatea (cât de la suprafață este Dumnezeu în om) o poți cunoaște din lucrurile pe care le cere, mai bine decât din cuvintele pe care le spune.
Unii nu-I cer nimic; Alții Îi cer nimicuri; Unii Îi cer socoteală; Alții, să facă El ce vor ei! Iar alții, să nu existe în fața lor; Și pomelnicul s-ar putea lungi.“
Dacă vom cere ceva spre folosul aproapelui, mai ales folos sufletesc, este spre Slava lui Dumnezeu și Domnul va împlini, după cuvântul „Tot ce ați făcut unuia dintre cei mai mici, Mie mi-ați făcut“ (Matei 25,40). Tot așa și când cerem pentru noi, dacă vom cere ceva care este spre Slava lui Dumnezeu, Domnul va împlini. Sfântul Serafim de Sarov ne spune că Domnul „binevoiește să îndeplinească cererea, numai să vină din trebuință și necesitate extremă fiindcă Domnul pentru toți este bun și toate le dă […]. Totuși de un lucru să te păzești, iubitorule de Dumnezeu: să nu ceri de la Domnul ceva de care nu ai absolută nevoie.“
În sensul celor de mai sus, Părintele Sofian Boghiu dădea un mic îndrumar cu cele ce să cerem în rugăciunile noastre:
„Să-I cerem luminarea minții și înțelepciune, pentru a nu greși calea către El. Să-I cerem bunătate sufletească și smerenia inimii, căci spune Domnul: «Învățați-vă de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă sufletelor voastre». Să-I cerem dreapta socoteală în tot ce facem, având convingerea că atunci când vom muri, vom da seama înaintea judecății lui Dumnezeu de felul cum ne-am trăit viața pe pământ.“
La urmă putem să-I cerem și bucuria inimii și sănătate.
Doamne, dă-ne toate cele de folos pentru mântuire! Amin.